27 martie 2012

m-am mutat

ma mut pe wp, ca deja ma enerveaza blogspot, cu figurile lui.
www.jurnaldepinguuina.wordpress.com

24 martie 2012

Putin alcool

Dupa cum stiti, care stiti:)) , pinguina de mine e putin alcoolica. Asa, macar in weekenduri. Bine problema nu ar fi ca is alcoolica, ci ca atunci cand beau, ma fac muta de nu mai stiu de mine..
Da, big problem pentru o fata, stiu!
Am vazut la Grig un concurs unde ofera o sticla de  brandy de Jerez, invechit cam vreo 15 anisori. Apai io nu prea is cu tariile, dar nu strica sa particip. Poate imi place si mie ce oi gusta. Daca oi gusta.
Wish me luck!:D

Papuci pentru bloggeri !

Iar ma ademeneste blogatu sa particip la concursurile lui. Numa bine. Am dat peste o campanie , de la zorilestore.ro care ofera 400 de perechi de papuci bloggerilor care paticipa. Frumoasa ideea.

Asa, am tras cu ochiul pe acolo si am si bagat un zambet dupa. Mi-a sarit in ochi si modul de prezentare a papucilor, foarte complex. Hai sa va arat si voua care pereche mi-a facut cu ochiul din prima.. ia aici . is fix potriviti pentru sezonu asta.. Si numa bine ca este model si pe culoare mai inchisa, numa potrivita pentru gustul meu.

Vai ca va las si voua o poza, si sa va invit sa participati daca vreti si voi o pereche de papuci. V-am pupat

19 martie 2012

Celebră, dar anonimă

Încă de pe vremea când eram micuță și pufoasă, mami mea și-a dat seama că sunt diferită de restul pinguinilor. Când era timpul de joacă, de dansat prin munții de zăpadă, sau prin apele reci, eu stăteam pe bucățica de gheață de lângă căsuța noastră și mâzgăleam zăpada de sub mine cu gheruțele. A știut mami mea că nu am să mă limitez la activitățile din lumea pinguinilor.
Ce credeți? Avusese dreptate?.. Haideți să vă povestesc ceva.
Nu mai încep cu întâmplările petrecute în copilărie. Mă limitez la prezent, la acum.
Cu timpul mi-am dezvoltat talentul, și am ajuns cunoscută în lumea mea ca fiind singura pinguuină cu talent la desen. Desen în creion. Și asta era o mare realizare!

Acum 2 săptămâni venise mami mea acasă puțin tulburată. Ne-am așezat să vorbim, și mi-a spus că a aflat de o expoziție de desene în desfășurare la care ar fi vrut să particip. Expoziție din lumea voastră, lumea oamenilor. Nici nu a apucat să termine ce avea de spus, că deja zburam de fericire. M-am oprit când am băgat de seamă puțină îngrijorare, puțină ezitare pe fața mămucii mele. Apoi a spus cu o voce tristă că singura problemă era că .. nu se acceptă desene în creion. Doar culoare.

De ce problemă? Am încercat de câteva ori să folosesc și pensula pentru desenele mele, dar... nu! Nu am putut să o adaptez cu îndemânarea lăbuțelor mele. Nu îmi ieșea, așa că am renunțat să mai încerc. Am rămas la creion. Dar să știți că sunt mândră de asta!

Punând în balanță lucrurile astea, am decis să îmi controlez gândurile și să evit să mă gândesc că aș putea să particip la aceea expoziție.
În tot acest timp eram abătută, eram tristă. Mama a observat și ea. I se vedea și ei tristețea în ochi. Parcă îi și părea rău că mi-a spus.

Într-o dimineață m-am trezit cu mama lângă culcușul meu. Avea pentru mine o cutiuță mică de cadou, împachetată în roșu. Mi-a pus-o ușor în aripioare, și a zâmbit. Avea un zâmbet atât de liniștitor. Am desfăcut-o repede, repede, repede și am găsit un set de pixuri Frixion. Pixuri colorate. A adăugat și: poți să îți începi desenul, mai ai 3 zile. Am privit-o oarecum uimită și i-am spus cu un glas puțin tremurând că totuși un pix nu e ca un creion. Cu el nu pot retușa, nu pot transforma, nu pot șterge ce-am mâzgălit.
În momentul acela mi-a mângâiat fața cu aripile ei și mi-a spus că mă înșel. Mi-a spus că pixul acela este special. E pix cu guma,e special, e pix care sterge exact ceea ce el mâzgălește.
Nici nu cred că reușisem să procesez bine informația că mi s-a și luminat chipul.
În ziua aceea îmi și făcusem de cap cu pixurile dăruite de mama. Am și terminat desenul spre seară.

Cum aveam nevoie de puțin ajutor, am ales să apelez la fosta mea profesoară de desen din școală. Îmi spusese cândva că îmi rămâne recunoscătoare pentru fiecare zâmbet pe care i l-am adus prin intermediul desenelor mele. Am și fugit să o vizitez. Trebuia doar să înscrie desenul meu la expoziție și să anunțe că artista dorește să rămână sub semnul anonimatului. Bineînțeles că a acceptat, dar cu o condiție: ca în seara alegerii tabloului care va fi expus la muzeul Prado (Madrid - Spania), să mergem împreună să vedem cum decurg treburile, să privim din spatele geamului. Am acceptat și eu până în cele din urmă.

Aseară, ajunse deja la fața locului -în spatele geamului- după cum spuneam, am văzut amândouă cum oamenii deja ajunși acolo se îndreptau în număr tot mai mare spre un singur desen. Desenul meu.
Inima parcă ieșea din mine; de bucurie. Erau mai impresionați ei de desen, decât eram eu de reacția lor. Aveam deja lacrimi în ochi. Am fugit acasă.

Tot aseară s-a și transportat desenul la marele muzeu. Foarte mulți oameni erau încântați. Eu eram cea mai fericită pinguuină din lumea. Iar mama? Mama era cea mai mândră mamă de pinguuin din lume.
Da. Desenul meu a ajuns acolo. Al meu. Or să-l admire mulți, la fel de mulți n-or să-l înțeleagă, dar în afară de scumpa mea profesoară de desen, nici un suflet de om nu va ști că în spatele acelui desen se ascunde opera unor lăbuțe de pinguuină.

14 martie 2012

Ironia

"Ironia este felul cel mai rafinat de a expune defectele altora. Dar nu toata lumea are talentul de a manui o treaba atat de gingasa si dificila." (John Loccae)

foarte adevarat.. pacat, se face exces de ea..
fac exces mai ales cei care's pe langa cand vine vorba despre asta.
trist

22 februarie 2012

Etichete gresite

Tot auzeam pe multi vorbind, laudand un site de tricouri, unde gasesti tricouri personalizate, de buna calitate, si mai stiu io ce ziceau pe acolo.. Logic, sceptica de felul meu, si crezand ca e vorba de un site de tricouri ca oricare altu, ca doar reclama ii de el si ca are si preturi inspaimantator de uriase, la fel ca toate, nici nu am intrat sa vad ce si cum..

Ma, nu trec cateva zile, iar vad mass-uri, share-uri si toate cele.. Bun, fiind crizata ziua aceea, dau click pe linkul de la site, cu gandul ca am ce critica si am cu ce sa le inchid gura lu astia care tot o ard cu reclama.. Opaa, error! Cand se incarca pagina, ma trezesc ca ridicasi spranceana stanga pana in tavan.. De uimire, bineinteles. Clar, din start, designul e o parte importanta dintr-un site, mai apoi continutul, produsele sau stuffs. Mi-a atras atentia in mod deosebit jocul de culori.. 3 culori, diferite ca nuanta, dar dau prea bine la aspect. Ehe, uite schimbare radicala, de la nervi, la uimire, dar am zis ca nu ma las fentata de aspect, si ma pun sa inspectez site-ul.

Logic, primul lucru, pagina despre noi, sa vad cum se descriu. Aici am gasit o descriere complexa, unde au prezentat experienta lor, si unde ne-au si aratat how it's made, ca sa spun asa...Continuam sa fiu impresionata.. am spus ca trag un ochi si la tricouri, la modele, si cu asta sigur imi fac o parere oficiala.

Hmm, 20 de pagini cu tricouri.. cand am inceput sa le rasfoiesc, clar am zis ca nu o sa ajung pana la sfarsit, ca o sa ma plictisesc pe parcurs.. Again error. Cum inaintam in rasfoirea paginilor, cum eram mai cucerita de ce vedeam, mai ales ca au si modele gen fetele alea de pe 9gag, care ma amuza de mor. Imi place tare mult ca atunci cand vrei sa vezi mai de-aproape modelul de pe tricou, doar duci mouse-ul pe tricou, si iti apare poza cu modelul...asa iti dai seama mai usor de ce e imprimat pe el.

Dupa cum spuneam, am intrat pe site sa critic, si mi-am dat seama ca nu am ce. Nu am ce critica, chiar am ramas frumos impresionata. Cum tot cutreieram modele de tricouri am dat peste unu care mi-a adus direct un zambet pe gura.. Eu fiind o mini alcoolica in weekend-uri, clar vreau tricoul asta. Am posibilitatea sa il castig, dar daca nu o sa se intample asta, am sa imi rog fanii sa mi-l cumpere..

Bine vrut-am sa va spun ca am gresit cand am etichetat site-ul ca fiind ca celelalte..dar sper sa mi se ierte, doar sunt om, si si eu gresesc. Nici nu am vizitat site-ul la inceput, si l-am etichetat gresit din prima. Asta e greseala mea, si e trist ca toti facem asa.. Si o facem si cand vine vorba de oameni.. ! Astea fiind spuse, sincer, din toata inima, va recomand site-ul daca vreti sa aveti si voi tricouri traznite!

12 februarie 2012

Nervi

Observ ca pe zi ce trece mi-e tot mai greu sa imi stapanesc nervii.. Si asta e o problema grava..
de mult nu ma mai calmeaza un ceai, ori o tigara..
big problem atunci!

23 ianuarie 2012

Alone

Voi care vă întoarceţi acasă
şi după ce-aţi închis uşa
spuneţi “bună seara”..
voi nu ştiţi ce-nseamnă
să intri pe uşă tăcînd.

 (O.Paler)
De ce uneori încă o mai doare că-i absolut singură
..când de fapt ea adoră singurătatea?

17 ianuarie 2012

18 decembrie 2011

Powerless

Inchipuiţi-vă că într-o zi ar fi venit un tren şi n-am fi mai avut putere să urcăm în el. L-am dorit prea mult, l-am aşteptat prea mult. Ne-am epuizat în aşteptare şi nu ne-a rămas nici o picătură de energie pentru a ne bucura de sosirea lucrului aşteptat. Numai că ne-am fi simţit striviţi de o mare tristeţe, amintindu-ne cât am visat trenul acela care acum pleacă fără noi. Şi ce-am fi putut face după plecarea trenului? Singura noastră şansă ar fi fost să uităm de el, să uităm de toate, să dormim, iar când ne trezeam, cu ultimile noastre puteri, să aşteptăm alt tren…

(Octavian Paler – Viaţa pe un peron)

14 decembrie 2011

Putin misto

Putin zambet de dimineata sigur iti face ziua mai frumoasa.

Un bărbat intră într-un magazin:
- Daţi-mi şi mie 5 grame de salam.
- Dom’le, faceţi mişto de mine?
- Dacă voiam să fac mişto de tine, îţi ziceam să-l şi feliezi!

22 noiembrie 2011

Incredere?

Oamenii nu isi dau seama ca, pe cat de greu castigi increderea, pe atat de usor poti sa o pierzi..
Si continua sa greseasca, sa calce suflete in picioare.. apoi revin cu regrete..
putin mai conteaza alea pentru un suflet ranit..

12 noiembrie 2011

Ai grija de..tine

Uneori, daca nu ai grija pe cine invidiezi tare mult, ajungi sa crezi ca esti in pielea lui, doar atunci cand vine vorba de bine.. cand deja nu mai sti sa faci diferenta, atunci e o problema..

22 octombrie 2011

Visare

Cand am gasit poza asta am alunecat in visare.. oare exista altceva mai perfect? As muri aici..

3 octombrie 2011

Prostie?

Un tip avea trei iubite, dar nu stia cu care sã se însoare.
S-a decis sã le punã la încercare si le-a dat fiecãreia câte 5000 de dolari ca sã vadã cum îi vor cheltui.
Prima se coafeazã, se machiaza, îsi face manichiura, pedichiura, îsi ia rochii si pantofi, si-i zice bãrbatului:
"Pentru cã te iubesc asa de mult, am cheltuit toti banii ca sã fiu frumoasã pentru tine !
A doua; a cumpãrat crose noi de golf, un CD player, un televizor si o combinã si le-a dãruit bãrbatului.
"Pentru cã te iubesc asa de mult."Am cumpãrat aceste cadouri ca sã te simti tu bine"
Cea de-a treia investeste cei 5000 de dolari în actiuni, dubleazã suma, returneaza cei 5000 de dolari barbatului si reinvesteste restul. "Investesc restul banilor pentru viitorul nostru, pentru ca te iubesc atat de mult."
S-a gândit el mult, la cum i-au cheltuit femeile banii; si s-a însurat cu cea care avea tâtele cele mai mari !!!

26 septembrie 2011

Mi-e dor..

Mi-e dor sa-mi imaginez o viata, sa formez un personaj, sa-i dau o personalitate, sa ma transform in el, sa-i pun suflet din mine, sa-l studiez, sa-l perfectionez, sa-i dau viata, sa-l traiesc..sa-l omor..
Dar niciodata sa-l uit.
Mi-e dor de teatru, de linistea lui. Mi-e dor de scena, de repetitii, de actorie.

Mi-e dor de tine viata mea. 
Si o melodie pentru tine.



*Teatrul e mai adevarat decat viata, pe scena totul e mai viu, mai intens; tot ce simti acolo simti cu adevarat, sunt sentimentele tale, adunate intr-o viata si carora le dai drumul.*

24 septembrie 2011

Replica saptamanii 2

Ups, scuzele mele..Am uitat ieri ca era vineri, si ca v-am promis ceva in fiecare vinere.. Deci..


El : Soare in 5 minute is la tine la tine la bloc.
Eu: Ok soare, cobor si eu in juma`de ora.